Judecăm ce nu cunoaştem !!!

Judecăm ce nu cunoaştem !!!

Judecăm ce nu cunoaștem prea simplu, prea ușor, prea repede.
Poate că în spatele unei atitudini morocănoase celălalt are o problemă pe care nu o poate controla, rezolva media.
Poate că dincolo de tăceri plictisitoare sunt gânduri care sufocă ideea de mediere.
Poate că în spatele unor haine ponosite se află un suflet minunat, dar singur.
Poate că niște mâini neîngrijite și aspre sunt niște mâini muncite.
Poate că unele fericiri maschează răni adânci, încă sângerânde și oameni neuitați.
Poate că unele lacrimi nu curg din slăbiciune, ci pentru că s-au adunat atât de multe acolo, în suflet, încât nu mai au loc.
Poate că un om e neprietenos și închis în el pentru că a fost rănit sau alungat de prea multe ori.
Poate că egoismul nu e decât o formă de autoapărare.
Poate că un zâmbet forțat înseamnă o noapte albă de suspine.
Poate că nevoia de a fi în centrul atenției nu e decât un strigăt mut de ajutor.
Poate că la un moment dat fiecare dintre noi a fost egoist, morocănos, neprietenos, nepăsător.
Poate că n-am întors întotdeauna zâmbetul care ni s-a oferit și poate că am tratat pe ceilalți cu răceală preocupați fiind de propriul zbucium sufletesc.
Poate că n-am iubit și am rănit și am devenit astfel niște călăi.
Poate că am ucis vise din fașă altor oameni, influențându-i, doar pentru că noi nu am luptat suficient pentru ale noastre.
Poate că și noi am fost sau am făcut ceea ce judecăm acum la alți oameni.
Judecăm ce nu cunoaștem prea simplu, prea ușor, prea repede… ca și cum am judeca un întreg roman după coperta pe care o are, fără a gîndi că poţi media cu certitudine gîndurile….
Tina Paraschiv

Fără certitudini !

Fără certitudini !!!

Nu știu care sunt lucrurile de care putem fi cu adevărat siguri în viață. Poate amintirile ?
Nu știu cine sunt oamenii care merită chiar toată încrederea noastră.
Nu știu cum se poate trece peste toate mărunțișurile care te dezamăgesc în timp și care strânse devin un morman de… de ceva greu de purtat în spate.
Nu știu unde se trage linie între a avea bun simț și a pune piciorul în prag.
Nu știu de ce oamenii devin de nerecunoscut uneori.
Nu știu de ce așteptăm să spunem “Îmi pare rău” atunci când greșim. O facem mereu mult prea târziu.
Nu știu de ce ne lăsăm orbiți de un orgoliu care ne micșorează sufletele.
Nu știu când am încetat să fim lipsiţi de griji și când am acumulat atâtea dureri.
Nu știu unde se găsește acum medierea, la ce chioșc și cu ce preț se vinde bunătatea , în cazul în care mai este în stoc.
Nu știu dacă mâinile care se întind către noi vor să ne ajute sau vor doar să ne mai dea o dată brânci fără a apela la mediere .
Nu știu unde a dispărut răbdarea de a asculta unul pe celălalt şi să stingem conflictul.
Nu știu de ce momentele dificile durează mai mult decât cele frumoase.
Nu știu de ce se lasă tăceri apăsătoare, iar cuvintele nu mai sunt de ajuns.
Știu doar că nu mai știm nimic.

Cu toţii am rămas fără certitudini. Mai avem doar speranțe de a remedia.

Ne este teamă să mai avem așteptări. Cu siguranţă aţi rămas de prea multe ori privind în gol, așteptând ceva ce nu s-a ivit niciodată… şi anume “MEDIEREA CONFLICTULUI” …
Tina Paraschiv

Şedinţa de informare privind medierea, obligatorie înainte de proces începând de astăzi 15.02.2013

Sedinta de informare privind medierea, obligatorie inainte de proces incepand de astazi. Ce trebuie sa stii despre noua procedura?

Legea nr. 115/2012, in vigoare din vara anului 2012, a modificat Legea medierii, instituind, printre altele, obligatia de a participa la o sedinta de informare privind medierea, ca procedura prealabila instantei de judecata. Concret, in actul normativ se arata, la art. 60 indice 1, ca “in litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de solutionare a conflictelor, partile si/sau partea interesata, dupa caz, sunt tinute sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii”. Prevederea urma sa intre in vigoare in 6 luni de la publicarea Legii nr. 115/2012 in Monitorul Oficial, adica in 9 ianuarie 2013.
Totusi, acest termen a fost prorogat de Guvern, dupa ce Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 68 din 31 ianuarie, a stabilit ca dispozitiile art. 601 vor intra in vigoare in aceeasi zi cu Noul Cod de Procedura Civila, adica 15 februarie.
Acest lucru inseamna ca, incepand de astazi, se instituie obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta sau pana la termenul dat de instanta in acest sens, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii, adica prin dialog si negociere.
Pe de alta parte, punctez ca nu toate cauzele sunt susceptibile de a fi solutionate prin mediere.
Concret, potrivit art. 60 indice 1 din Legea nr. 115/2012, procedura prealabila instantei de judecata va fi obligatorie:
• in domeniul protectiei consumatorilor, cand consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectarii clauzelor contractuale ori garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si operatorii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute in legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor;
• in materia dreptului familiei (neintelegerile care tin de continuarea casatoriei, partajul de bunuri comune, exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor, contributia parintilor la intretinerea copiilor sau orice alte neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii);
• in domeniul litigiilor privind posesia, granituirea, stramutarea de hotare, precum si in orice alte litigii care privesc raporturile de vecinatate;
• in domeniul raspunderii profesionale in care poate fi angajata raspunderea profesionala, respectiv cauzele de malpraxis, in masura in care prin legi speciale nu este prevazuta o alta procedura;
• in litigiile de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca;
• in litigiile civile a caror valoare este sub 50.000 lei, cu exceptia litigiilor in care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a actiunilor referitoare la Registrul Comertului si a cazurilor in care partile aleg sa recurga la procedurile prevazute la art. 999-1018 din Codul de procedura civila;
• in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, cu conditia ca victima sa isi exprime consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul.
In aceleasi timp, consider ca textul de lege este inaplicabil in orice alta materie, cu exceptia celor evocate. In plus, a explicat acesta, litigiile deja demarate nu sunt afectate, ele putand continua.

Ce presupune sedinta de informare ?

Potrivit Legii nr. 115/2012, in sedinta de informare privind medierea mediatorul explica partilor scopul, limitele si efectele medierii, precum si avantajele acestei proceduri. Sedinta de informare este gratuita, dupa cum se precizeaza si in Legea medierii: “Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu”.
Conform legii, dovada participarii la sedinta de informare se va face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Pe de alta pare, in cazul in care una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.
Dupa aceasta sedinta de informare, urmeaza fie procedura propriu-zisa de mediere (semnarea acordului de mediere intre parti si mediator, urmata de derularea propriu-zisa a procedurii), fie sesizarea instantei de judecata de catre reclamant.
Totusi, consider ca nimic nu impiedica partile sa incerce si alte forme de solutionare amiabila (de la simpla negociere informala, pana la alte metode alternative de solutionare a disputelor) si sa incerce, astfel, evitarea solutionarii pricinii lor de catre instanta de judecata.

Ce se intampla daca NU participi la sedinta ?

Conform OUG nr. 90/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cei care vor sa inceapa un proces sunt obligati sa participe la sedinta de informare, in caz contrar cererea lor de chemare in judecata fiind respinsa.
Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop (…)”, se arata in textul OUG nr. 90/2012.
Pe de alta parte insa, OUG nr. 4/2013 prevede ca dispozitiile OUG nr. 90/2012 referitoare la sanctiunea inadmisibilitatii se aplica numai proceselor incepute dupa data de 1 august 2013.
Art. III. – Dispozitiile art. 2 alin. (12) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, se aplica numai proceselor incepute dupa data de 1 august 2013.

Ceea ce inseamna ca, in perioada 15 februarie – 1 august, cererile de chemare in judecata nu vor fi respinse in caz de neparticipare la sedinta de informare. Totusi, apreciez ca vor exista sanctiuni pentru justitiabilii care nu se prezinta la sedinta.

Mai exact, adaug ca pana la 1 august 2013 se vor aplica numai dispozitiile art.187 alin.1 pct.1 lit. f) din Noul Cod de Procedura Civila, prin care instanta va putea aplica o amenda de la 100 lei la 1000 lei pentru sanctionarea refuzului partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii.

Atentie ! Reclamantul este obligat sa participe la sedinta de informare, in vreme ce paratul este invitat, de catre reclamant, sa o faca. In consecinta, sanctiunea inadmisibilitatii il afecteaza doar pe reclamant. “Pentru parat vorbim de posibilitatea de a participa, fara niciun fel de repercusiuni in ipoteza in care nu o face”.

Noile reguli: avantaje si dezavantaje
Potrivit unor surse, avantajul cert este unul singur, pentru toti justitiabilii si pentru societate in general: aplicabilitatea acestei reguli va conduce la cunoasterea procedurii medierii de catre cei care sunt in pozitia de a putea sa o utilizeze.

Concret, studiile Uniunii Europene arata ca cel mai important obstacol in calea extinderii folosirii metodelor alternative de solutionare (inclusiv medierea) il reprezinta necunoasterea corespunzatoare a acestora de catre justitiabili. “Asadar, e vorba de un mare castig, caci cunoasterea este primul pas, urmat imediat dupa de implementare”, opineaza specialistul.

De aceeasi parere sunt mai multe voci, care considera ca nu se poate vorbi decat despre avantaje in urma modificarilor legislative din ultima perioada. “Prin noua reglementare legislativa, medierea va deveni un instrument folosit pe scara larga la nivel national, cu multiple si reale avantaje in ceea ce priveste atat degrevarea instantelor de judecata, cat si cresterea calitatii actului de justitie”.

In plus, eu punctez faptul ca intotdeauna este bine ca cetatenii sa fie bine informati si sa opteze in deplina cunostinta de cauza, cunoscand avantajele, efectele, regulile si limitele procedurilor pe care le pot urma cu privire la modul in care pot sa-si solutioneze diferendele. “Informarea asupra posibilitatii de solutionare amiabila a diferendelor reprezinta un mare pas in evolutia societatii romanesti, introducerea medierii si a solutionarii alternative a conflictelor in viata de zi cu zi reprezentand nu doar o modificare de procedura, ci o schimbare la nivel de cultura si de mentalitate, un progres major al civilizatiei”.

In ceea ce priveste dezavantajele, eu arat ca nu exista vreunul. “Nu exista costuri, nu exista o pierdere semnificativa de timp”, mentionand, totodata, ca aceasta procedura prealabila reprezinta o incurajare a dialogului dintre parti. Ca atare, partile pot castiga timp si bani daca evita un litigiu, si nu au nimic de pierdut prin faptul ca ajung mai devreme sau mai tarziu intr-un litigiu pe care nu il pot rezolva fara mijlocirea instantei de judecata.
Tina Paraschiv

Medierea presupune respect !

Medierea presupune respect !

Istoria medierii este lungă şi bogată. Întâlnim medierea în culturi şi ţări diferite, în toate sectoarele de interactiune socială: educaţie, religie, relaţii angajatori-angajaţi, sisteme juridice, drept penal, familie, mediu înconjurător, comunităţi, cartiere şi toate nivelurile de guvernare.
Prin adoptarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, a fost deschisă calea către soluţionarea extrajudiciară a numeroase cauze civile, penale sau comerciale, punând accent pe interesele părţilor şi nu atât pe aspectele juridice ale conflictului.
Alegerea medierii pentru identificarea de soluţii în interesul tuturor părţilor prezintă o serie de avantaje:
- prin mediere părţile pot ajunge la soluţii care să răspundă nevoilor lor reale, participând nemijlocit, cu deplină putere de decizie asupra finalităţii conflictului;
- soluţia negociată într-o şedinţa de mediere este convenabilă pentru toţi cei implicaţi, afectaţi sau interesaţi în conflict;
- apelând la mediere se reduc substanţial cheltuielile de judecată (taxe de timbru, onorarii avocaţi şi experţi etc.);
- alegând medierea se economiseşte timp şi se evita stresul generat de un litigiu derulat în sala de judecată, precum şi expunerea publică a problemelor personale cu care se confruntă părţile;
- medierea ajută la degrevarea instanţelor judecătoreşti de numeroase cauze care pot fi soluţionate satisfăcător chiar de părţi, în interesul lor, prin intervenţia unui mediator;
Medierea reprezintă, aşadar, o modalitate alternativă şi facultativă de rezolvare a conflictelor; medierea este o procedură voluntară şi confidenţială; medierea implică intervenţia mediatorului care facilitează comunicarea între părţi, care este neutru şi imparţial şi ajută părţile să găseascăo soluţie reciproc acceptată.
Prin mediere se pot rezolva conflicte generate de: relaţiile de familie, raporturile comerciale, raporturile locative, de vecinătate, de coproprietate, succesiuni, executarea obligaţiilor contractuale. Medierea poate fi de asemenea rezolvarea pentru conflictele izbucnite în şcoli (profesori – elevi – părinţi), în organizaţii (angajaţi – angajatori), în trafic şi în orice alte locuri publice.
Deşi obiectivul medierii este rezolvarea stărilor conflictuale, distincţia majoră cu care operează această metodă este ca prin mediere se caută să se ajungă la un acord cu implicarea părţilor care vor şi susţine apoi soluţia.
Medierea este arta prin care o persoană specializată în mediere, intitulată mediator, transformă un conflict într-o înţelegere. Pare simplu şi în acelaşi timp complicat. Mediatorul ajută părţile aflate în conflict să genereze opţiuni, le face să înţeleagă că au posibilitatea să aleagă între aceste opţiuni pornind de la ideea că fiecare personă are un punct de vedere diferit.
Mediatorii nu au puteri formale asupra rezultatelor negocierii şi nu pot rezolvă conflictul său impune singuri o soluţie. În schimb, eficienţa lor vine din abilitatea de a se întalni în mod individual cu părţile, de a asigura o înţelegere a problemelor aflate în disputa, de a identifica zonele de compromis posibil pentru fiecare parte şi de a încuraja părţile să facă compromisuri pentru atingerea unui acord.
CINE SUNT MEDIATORII ? Mediatorii sunt persoane autorizate să practice profesia de mediator de către Consiliul de mediere. Mediatorii sunt persoane independente de părţi şi au obligaţia să-şi exercite profesia cu respectarea următoarelor obligaţii:
- Să păstreze confidenţialitatea informaţiilor primite de la părţile angajate în procedura de mediere;
- Să păstreze neutralitatea faţă de părţi şi să exercite calitatea de mediator cu imparţialitate;
- Să asigure respectarea libertăţii, demnităţii şi vieţii private a părţilor.
Dacă mediatorul încalcă dispoziţiile legii medierii, atunci va răspunde disciplinar sau, în situaţia în care produce un prejudiciu în exercitarea profesiei, va răspunde civil faţă de părţi.
PROCEDURA MEDIERII.
- Persoanele care pot apela la mediere. Orice persoană fizică şi juridică se poate adresa mediatorului. La mediere pot participa două sau mai multe părţi, în funcţie de numărul celor implicaţi în conflict.
- Momentul când poate interveni medierea. Părţile interesate se pot adresa mediatorului atât înainte de a ajunge la instanţă, cât şi în cursul judecării cauzei.
- Procedura medierii este facultativă pentru părţi. Nu există obligaţia pentru părţi de a se adresa mediatorului, fiind la latitudinea acestora să apeleze la mediere sau să procedeze la folosirea unei alte modalităţi de soluţionare a conflictului-instanţă, arbitraj, etc.
- Contractul de mediere. Procedura de mediere va avea loc numai după încheierea unui contract în formă scrisă între mediator şi părţile în conflict. Mediatorul este îndreptăţit să primească un onorariu convenit cu părţile.
- Tehnica medierii. Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea de către mediator, a unor metode şi tehnici specifice, bazate pe comunicare şi negociere.
- Rolul mediatorului. Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii. Acesta are rolul să asiste părţile şi să le sprijine în demersul lor comun de soluţionare a conflictului, în vederea obţinerii unei soluţii convenabile tuturor celor implicaţi în mediere.
- Drepturile părţilor.
- Părţile au dreptul să accepte participarea la procedura de mediere, iar acceptarea trebuie să fie expresă şi în formă scrisă.
- Părţile au dreptul, în cursul medierii, să fie reprezentate de avocaţi sau de persoane împuternicite cu procură specială.
- Părţile au dreptul să denunţe în mod unilateral contractul de mediere, în orice fază a procedurii.
- Rezultatul medierii. Medierea se poate încheia, după caz, prin încheierea unei înţelegeri între părţi, prin constatarea de către mediator a eşuării medierii sau prin denunţarea contractului de mediere de către una dintre părţi;
- Condiţiile înţelegerii încheiate de părţi.
- Părţile au dreptul să încheie o înţelegere, fără ca prevederile acesteia să aducă atingere legii şi ordinii publice.
- Înţelegerea părţilor poate fi supusă verificării notarului public, în vederea autentificării ori, după caz, încuviinţării instanţei de judecată, în condiţiile prevăzute de lege.
MEDIEREA ÎN MATERIE CIVILĂ În cazul în care litigiul a fost dedus judecăţii, soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniţiativa părţilor sau la recomandarea instanţei, acceptată de părţi. La închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat să informeze instanţa asupra rezultatului medierii. În situaţia în care s-a ajuns la o înţelegere, instanţa, la cererea părţilor, poate pronunţa o hotărâre, luând act de tranzacţia părţilor şi poate dispune restituirea taxei de timbru.
MEDIEREA ÎN MATERIE PENALĂ Medierea nu poate fi impusă nici uneia dintre părţi, aceasta trebuind să fie acceptată, atât de partea vătămată, cât şi de făptuitor. Medierea va avea loc cu garantarea dreptului fiecărei părţi la asistenţă juridică sau la serviciile unui interpret.
DIFERENŢA DINTRE MEDIERE ŞI ALTE FORME DE SOLUŢIONARE A LITIGIILOR.
- Diferenţa dintre mediere şi arbitraj. Principala diferenţă dintre cele două forme de soluţionare a conflictelor rezultă din aceea că prin deducerea unui litigiu arbitrajului, arbitrii decid asupra modului de soluţionare a litigiului dintre părţi. În cazul medierii, mediatorul nu soluţionează litigiul, ci asistă părţile în negocierea şi obţinerea unei soluţii convenabile pentru toţi cei implicaţi în conflict.
- Diferenţa dintre mediere şi conciliere . În cazul concilierii părţile negociază între ele modalitatea de soluţionare a conflictului. În cazul medierii, părţile negociază între ele, însă asistate de un mediator, persoană independentă şi neutră faţă de părţi.
Tina Paraschiv

Medierea gândurilor.

Medierea gândurilor

Atunci când apare un conflict este bine să spunem în sinea noastră, poate şi în faţa celor cu care suntem în conflict:

Îmi cer iertare.
Îmi cer iertare dacă am tăcut când trebuia să vorbesc sau am vorbit când trebuia să tac.
Îmi cer iertare dacă m-am grăbit să trag concluzii fără să îmi acord timp pentru a înțelege.
Îmi cer iertare dacă nu am avut răbdare sau dacă am așteptat prea puțin.
Îmi cer iertare dacă vorbele mele au fost cuțite și nu au mângâiat.
Îmi cer iertare dacă am plecat când trebuia să rămân sau nu am venit deloc.
Îmi cer iertare dacă într-un moment de slăbiciune sau nesiguranță am devenit o altă persoană decât sunt.
Îmi cer iertare dacă ai plâns și nu ți-am șters lacrima sau dacă am fost mai întâi egoistă înainte de a fi prietenă.
Îmi cer iertare dacă propriile dureri mi-au întunecat judecata și m-au făcut mai aspră.
Îmi cer iertare dacă timpul ne-a fost dușman și nu prieten.
Îmi cer iertare dacă nu am spus întotdeauna ce trebuia sau când trebuia.
Îmi cer iertare dacă am fost prea încăpățânată și poate prea orgolioasă.
Îmi cer iertare dacă vreodată am invadat un spațiu care nu era pentru mine.
Îmi cer iertare dacă uneori mi-am revărsat neîmplinirile asupra unor oameni care nu meritau asta.

Îmi cer iertare. Pentru tot ce am spus, pentru tot ce n-am spus, pentru tot ce am gândit rău, pentru tot ce m-a urâțit și pentru tot ce m-a îndurerat.
Îmi cer iertare… şi poate astfel conflictul se stinge.
Tina Paraschiv