Principalele modificări aduse de noile reglementări adoptate de Parlamentul României la Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator

Vă prezentăm pe scurt principalele modificări aduse de noile reglementări adoptate de Parlamentul României la Legea 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

În primul rând, modificările legislative adoptate în, 26 iunie 2018, se constituie într-o primă etapă de armonizare a legislației interne cu legislația europeană din domeniul medierii.

I. Sub aspectul beneficiilor obținute de cetățeni / justițiabili:
1. noile dispoziții facilitează accesul cetățenilor la un serviciu calitativ superior și prin faptul că interacțiunea mediator-cetățean este mult mai lesnicioasă prin intermediul structurilor profesionale teritoriale;
2. noile reglementări asigură accesul liber la justiție pentru cetățeni, atât la cea clasică, cât și la cea restaurativă;
3. sunt asigurate și garantate drepturile și libertățile cetățenilor, inclusiv dreptul la o apărare eficientă.

II. Sub aspectul beneficiilor obținute de magistrați, de actul de justiție și de sistemul de justiție din România:
1. în concordanță cu normativele europene, noile reglementări naționale din domeniul medierii ajută la degrevarea instanțelor judecătorești de numărul mare de dosare, astfel fiind eficientizat actul de justiție;
2. este clarificată procedura de trimitere la mediere, astfel fiind mai bine protejat dreptul justițiabililor de a deveni subiecți ai medierii, precum și mai clară practica de urmat de către magistrat, în vederea asigurării respectării legii.

III. Sub aspectul consolidării procedurii de mediere:
1. sunt reglementate cu acuratețe etapele procedurale de urmat în vederea soluționării unei dispute prin mediere;
2. este reglementată încercarea de mediere – procedură regulară pentru cauzele pretabile medierii;
3. acordului de mediere i se conferă putere de titlu în anumite situații strict prevăzute de lege.

IV. Sub aspectul organizării profesiei de mediator:
1. sunt reglementate prevederile Statutului Profesiei de Mediator în ceea ce privește organizarea teritorială a Corpului Profesional;
2. se instituie mentoratul, perioadă atât de utilă pentru mediatorii nou-veniți în profesie;
3. este reglementată, și la acest nivel, înființarea Institutului Național pentru Formarea Continuă a Mediatorilor.

Tina Paraschiv
www.juristcons.com

Medierea, soluția modernă !

Medierea,

este soluția modernă, foarte avantajoasă și rapidă pentru rezolvarea eficientă a conflictelor/litigiilor dintre două sau mai multe persoane.
Principalele avantaje ale alegerii medierii sunt:

1. Costuri financiare reduse în comparație cu instanțele de judecată. La mediator se plătește doar onorariul dinainte stabilit și convenit împreună cu părțile, în funcție de complexitatea și natura litigiului. În instanță taxa de timbru, costurile cu onorariile avocaților, costurile expertizelor, costurile cu martorii ori materialul probator, se cumulează în sume foarte mari în comparație cu costul unui onorariu pentru un Proces de Mediere. Dacă un onorariu pentru un întreg proces de mediere începe de la 350 de lei pentru fiecare parte din conflict, un proces judiciar costa minim câteva mii de lei.

2. Timp de soluționare a litigiului/disputei redus substanțial. În cadrul procesului de Mediere, în funcție de complexitatea cauzei și disponibilitatea părților, rezolvarea conflictului poate avea loc încă de la prima ședință de mediere. În cauzele mai complexe, în funcție și de disponibilitatea părților, rezolvarea conflictului/litigiului poate avea loc în urma mai multor ședințe stabilite în cursul mai multor săptămâni. Prin comparație, un proces judiciar durează ani buni de zile, incluzând căile de atac.

3. Procedură simplă, informală, privată, comodă și flexibilă. Procedura medierii este o procedură comodă, părțile dispun de conținutul procesului – discuțiile despre conflict și soluții, mediatorul de cadrul procedural. În cadrul medierii părțile aleg “termenul” de comun acord cu mediatorul stabilind data, ora și locul unde se va desfășura medierea (de regulă la biroul mediatorului, iar prin excepție și în alte locații dacă mediatorul și părțile din conflict convin astfel).

4. Lipsa oricărui cost/stres emoțional privind procesul și finalul acestuia. În instanță părțile așteaptă ani de zile pentru o soluție, având nesiguranța că le va fi în favoarea lor, chiar dacă consideră și probează că au dreptate; în toți acești ani își consumă energie și ajung la o stare de stres emoțional privitor la procesul judiciar în derulare. În procesul de mediere fiecare parte este liberă să accepte dialogul, să propună o soluție, să analizeze soluția sa și soluțiile oferite de cealaltă parte, ca împreună să găsească soluția cea mai benefică pentru ambele. Părțile împreună decid și ambele câștigă.

5. Medierea are ca rezultat o soluție de tip WIN WIN, câștig-câștig. În mediere fiecare parte câștigă pentru că soluția – înțelegerea lor va fi acceptată de toate părțile doar dacă va fi mulțumitoare, altfel nu va fi agreată de una din ele. Fiecare parte este libera să decidă dacă o anumită soluție este potrivită, o mulțumește, îi satisface interesele în cauză.

6. Scutiri la plata taxei de timbru pentru consfințirea Acordului de Mediere, și reduceri de 50% în ceea ce privește taxa de timbru pentru consfințirea/încuviințarea Acordului de Mediere de către instanță (emiterea unei Hotărâri de Expedient, în procedură nelitigioasă, în camera de consiliu).

a. Când conflictul a fost mediat fără a exista un proces judiciar în curs(mediere extrajudiciară), pentru cererea de consfințire/încuviințare a Acordului de mediere se va plăti o taxă de timbru judiciar de doar 20 de lei. Atunci când prin Acordul de mediere se realizează un transfer de proprietate ori a altui drept real (vânzare-cumpărare, donație, schimb, compensație, etc ce privesc bunuri imobile), ori Acordul de Mediere privește un partaj/împărțire/ieșire din indiviziune, la această taxă fixă de 20 de lei se adaugă 50% din valoarea taxei de timbru judiciar care ar fi fost plătită în cazul în care conflictul se soluționa printr-un proces judiciar.

b. În cazul consfințirii/încuviințării Acordurilor de mediere ce privesc litigiile de pe rolul instanțelor de judecată, taxele de timbru se returnează părților din orice litigiu(familial, comercial, de muncă, etc), cu excepția Acordurilor de mediere ce privesc transferul drepturilor de proprietate, constituirea de drepturi reale imobiliare, cauze și partaje succesorale.

7. Puterea actului/contractului încheiat la mediator Acordul de Mediere are puterea unei convenții, unui contract, mai precis între părți acordul de mediere are putere de lege, și este viabil, valid și valabil, producând efecte juridice (obligând părțile la respectarea obligațiilor asumate) încă de la semnarea lui. Acordul se poate prezenta la notarul public sau la instanța de judecată pentru a putea fi investit cu putere executorie. În litigiile succesorale și cele care privesc transferul dreptului de proprietate imobiliară Acordul de Mediere se autentifică la notar ori se consfințește de către instanța competentă, sub sancțiunea nulității absolute.

8. Avantajul Confidențialității Procesului (Acesta este și un principiu fundamental al medierii). Întreaga procedura de MEDIERE se desfășoară în baza confidențialității informațiilor și procedurii, acesta fiind un avantaj extraordinar pentru persoanele implicate în cele mai diverse litigii. Avem în vedere, mai ales dar nu numai, relațiile de familie, de muncă, relațiile de afaceri. Toate acestea, dacă ajung să fie soluționate la Mediator vor fi confidențiale. Toate discuțiile care au loc la mediator, în toate fazele procesului de mediere, stau sub egida confidențialității. Toate ședințele de mediere vor avea loc într-un cadru neutru și confidențial. Este un avantaj pentru fiecare parte, comparându-l cu dezavantajul major al procesului judiciar unde ședințele sunt publice și oricine poate vedea și auzi partea și pretențiile sau reclamațiile acesteia fata de pârât, inclusiv reprezentanți ai mass-mediei.

9. Păstrarea relațiilor între părți, unde este posibil și se dorește. Medierea, prin însăși definiția ei este un dialog al părților, un dialog între părți, și între fiecare parte și mediator. Un dialog constructiv, focusat pe soluții, în care mediatorul asistă activ și facilitează părțile să ajungă la rezolvarea reciproc avantajoasă a conflictului. Odată ajuns la un acord în urma medierii, chiar și parțial, asupra conflictului, părțile își îmbunătățesc relațiile avute anterior ivirii conflictului, depășind cu bine situația conflictuală.

10. Prevenirea altor conflicte între părți. Acest avantaj oferă părților posibilitatea ca, prin rezolvarea amiabilă a conflictului dintre ele, să prevină alte conflicte, să le anticipeze, ori sa prevină apariția altor cauze, motive de conflict. Angajamentul unei părți din conflict de a face sau a nu face ceva, poate fi cheia unor noi relații bune pentru viitor.

11. Decizia privind SOLUȚIA aparține exclusiv părților. Nici o persoană terță, nici mediatorul prezent, nici avocatul părții nu poate obliga o parte din mediere să agreeze/ să fie de acord cu o anumită soluție, și nici nu poate impune o anumită soluție părților. Părțile singure însuși decid, care este soluția cea mai eficientă și mai avantajoasă pentru fiecare, și tot ele decid dacă soluțiile propuse și discutate le sunt favorabile ori nu.

Tina Paraschiv
www.juristcons.com

Medierea presupune respect !

Medierea presupune respect !

Istoria medierii este lungă şi bogată. Întâlnim medierea în culturi şi ţări diferite, în toate sectoarele de interactiune socială: educaţie, religie, relaţii angajatori-angajaţi, sisteme juridice, drept penal, familie, mediu înconjurător, comunităţi, cartiere şi toate nivelurile de guvernare.
Prin adoptarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, a fost deschisă calea către soluţionarea extrajudiciară a numeroase cauze civile, penale sau comerciale, punând accent pe interesele părţilor şi nu atât pe aspectele juridice ale conflictului.
Alegerea medierii pentru identificarea de soluţii în interesul tuturor părţilor prezintă o serie de avantaje:
- prin mediere părţile pot ajunge la soluţii care să răspundă nevoilor lor reale, participând nemijlocit, cu deplină putere de decizie asupra finalităţii conflictului;
- soluţia negociată într-o şedinţa de mediere este convenabilă pentru toţi cei implicaţi, afectaţi sau interesaţi în conflict;
- apelând la mediere se reduc substanţial cheltuielile de judecată (taxe de timbru, onorarii avocaţi şi experţi etc.);
- alegând medierea se economiseşte timp şi se evita stresul generat de un litigiu derulat în sala de judecată, precum şi expunerea publică a problemelor personale cu care se confruntă părţile;
- medierea ajută la degrevarea instanţelor judecătoreşti de numeroase cauze care pot fi soluţionate satisfăcător chiar de părţi, în interesul lor, prin intervenţia unui mediator;
Medierea reprezintă, aşadar, o modalitate alternativă şi facultativă de rezolvare a conflictelor; medierea este o procedură voluntară şi confidenţială; medierea implică intervenţia mediatorului care facilitează comunicarea între părţi, care este neutru şi imparţial şi ajută părţile să găseascăo soluţie reciproc acceptată.
Prin mediere se pot rezolva conflicte generate de: relaţiile de familie, raporturile comerciale, raporturile locative, de vecinătate, de coproprietate, succesiuni, executarea obligaţiilor contractuale. Medierea poate fi de asemenea rezolvarea pentru conflictele izbucnite în şcoli (profesori – elevi – părinţi), în organizaţii (angajaţi – angajatori), în trafic şi în orice alte locuri publice.
Deşi obiectivul medierii este rezolvarea stărilor conflictuale, distincţia majoră cu care operează această metodă este ca prin mediere se caută să se ajungă la un acord cu implicarea părţilor care vor şi susţine apoi soluţia.
Medierea este arta prin care o persoană specializată în mediere, intitulată mediator, transformă un conflict într-o înţelegere. Pare simplu şi în acelaşi timp complicat. Mediatorul ajută părţile aflate în conflict să genereze opţiuni, le face să înţeleagă că au posibilitatea să aleagă între aceste opţiuni pornind de la ideea că fiecare personă are un punct de vedere diferit.
Mediatorii nu au puteri formale asupra rezultatelor negocierii şi nu pot rezolvă conflictul său impune singuri o soluţie. În schimb, eficienţa lor vine din abilitatea de a se întalni în mod individual cu părţile, de a asigura o înţelegere a problemelor aflate în disputa, de a identifica zonele de compromis posibil pentru fiecare parte şi de a încuraja părţile să facă compromisuri pentru atingerea unui acord.
CINE SUNT MEDIATORII ? Mediatorii sunt persoane autorizate să practice profesia de mediator de către Consiliul de mediere. Mediatorii sunt persoane independente de părţi şi au obligaţia să-şi exercite profesia cu respectarea următoarelor obligaţii:
- Să păstreze confidenţialitatea informaţiilor primite de la părţile angajate în procedura de mediere;
- Să păstreze neutralitatea faţă de părţi şi să exercite calitatea de mediator cu imparţialitate;
- Să asigure respectarea libertăţii, demnităţii şi vieţii private a părţilor.
Dacă mediatorul încalcă dispoziţiile legii medierii, atunci va răspunde disciplinar sau, în situaţia în care produce un prejudiciu în exercitarea profesiei, va răspunde civil faţă de părţi.
PROCEDURA MEDIERII.
- Persoanele care pot apela la mediere. Orice persoană fizică şi juridică se poate adresa mediatorului. La mediere pot participa două sau mai multe părţi, în funcţie de numărul celor implicaţi în conflict.
- Momentul când poate interveni medierea. Părţile interesate se pot adresa mediatorului atât înainte de a ajunge la instanţă, cât şi în cursul judecării cauzei.
- Procedura medierii este facultativă pentru părţi. Nu există obligaţia pentru părţi de a se adresa mediatorului, fiind la latitudinea acestora să apeleze la mediere sau să procedeze la folosirea unei alte modalităţi de soluţionare a conflictului-instanţă, arbitraj, etc.
- Contractul de mediere. Procedura de mediere va avea loc numai după încheierea unui contract în formă scrisă între mediator şi părţile în conflict. Mediatorul este îndreptăţit să primească un onorariu convenit cu părţile.
- Tehnica medierii. Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea de către mediator, a unor metode şi tehnici specifice, bazate pe comunicare şi negociere.
- Rolul mediatorului. Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii. Acesta are rolul să asiste părţile şi să le sprijine în demersul lor comun de soluţionare a conflictului, în vederea obţinerii unei soluţii convenabile tuturor celor implicaţi în mediere.
- Drepturile părţilor.
- Părţile au dreptul să accepte participarea la procedura de mediere, iar acceptarea trebuie să fie expresă şi în formă scrisă.
- Părţile au dreptul, în cursul medierii, să fie reprezentate de avocaţi sau de persoane împuternicite cu procură specială.
- Părţile au dreptul să denunţe în mod unilateral contractul de mediere, în orice fază a procedurii.
- Rezultatul medierii. Medierea se poate încheia, după caz, prin încheierea unei înţelegeri între părţi, prin constatarea de către mediator a eşuării medierii sau prin denunţarea contractului de mediere de către una dintre părţi;
- Condiţiile înţelegerii încheiate de părţi.
- Părţile au dreptul să încheie o înţelegere, fără ca prevederile acesteia să aducă atingere legii şi ordinii publice.
- Înţelegerea părţilor poate fi supusă verificării notarului public, în vederea autentificării ori, după caz, încuviinţării instanţei de judecată, în condiţiile prevăzute de lege.
MEDIEREA ÎN MATERIE CIVILĂ În cazul în care litigiul a fost dedus judecăţii, soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniţiativa părţilor sau la recomandarea instanţei, acceptată de părţi. La închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat să informeze instanţa asupra rezultatului medierii. În situaţia în care s-a ajuns la o înţelegere, instanţa, la cererea părţilor, poate pronunţa o hotărâre, luând act de tranzacţia părţilor şi poate dispune restituirea taxei de timbru.
MEDIEREA ÎN MATERIE PENALĂ Medierea nu poate fi impusă nici uneia dintre părţi, aceasta trebuind să fie acceptată, atât de partea vătămată, cât şi de făptuitor. Medierea va avea loc cu garantarea dreptului fiecărei părţi la asistenţă juridică sau la serviciile unui interpret.
DIFERENŢA DINTRE MEDIERE ŞI ALTE FORME DE SOLUŢIONARE A LITIGIILOR.
- Diferenţa dintre mediere şi arbitraj. Principala diferenţă dintre cele două forme de soluţionare a conflictelor rezultă din aceea că prin deducerea unui litigiu arbitrajului, arbitrii decid asupra modului de soluţionare a litigiului dintre părţi. În cazul medierii, mediatorul nu soluţionează litigiul, ci asistă părţile în negocierea şi obţinerea unei soluţii convenabile pentru toţi cei implicaţi în conflict.
- Diferenţa dintre mediere şi conciliere . În cazul concilierii părţile negociază între ele modalitatea de soluţionare a conflictului. În cazul medierii, părţile negociază între ele, însă asistate de un mediator, persoană independentă şi neutră faţă de părţi.
Tina Paraschiv