Medierea penală !

Medierea penală,

Medierea este o instituție procesual penală distinctă de retragerea plângerii ori împăcare (cauza sui-generis conform deciziei ICCJ 9/17.04.2015) și are ca efect înlăturarea răspunderii penale și încetarea procesului penal pentru anumite infracțiuni iar pentru alte infracțiuni poate constitui un element ca procurorul să renunțe la urmărirea penală și să acorde făptuitorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligațiile asumate prin acordul de mediere.

Un acord de mediere încheiat intre părți doar pe latura civilă a procesului penal va stinge orice acțiune pe latura civilă iar, pe latura penală va sta la baza deciziei judecătorului care poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei; amânarea aplicării pedepsei; suspendarea condiționată a executării pedepsei; poate să rețină circumstanțe atenuante având ca efect reducerea pedepsei sau poate să dispună eliberarea condiționată a celui privat de libertate înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Printre infracțiunile în care acordul de mediere înlătură răspunderea penală pot fi:

abandonul de familie (art. 378 – plângere prealabilă)
abuzul de încredere (art. 238 – plângere prealabilă)
abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor (art. 239 – plângere prealabilă)
amenințarea (art. 206 – plângere prealabilă)
asistența și reprezentarea neloială (art. 284 – plângere prealabilă)
agresiunea sexuală (art. 219 – plângere prealabilă)
bancrută simplă (art. 240 – plângere prealabilă)
bancrută frauduloasă (art. 241- plângere prealabilă)
distrugerea (art. 253 alin. 1 și alin. 2 – plângere prealabilă)
divulgarea secretului profesional (art. 227 – plângere prealabilă)
furtul (art. 228 – împăcare)
furtul calificat (art. 229 alin. 1 și alin. 2 –împăcare)
furtul în scop de folosință (art. 230 – împăcare)
furtul săvârșit între membrii de familiei, de către un minor în pagubă tutorelui ori de către cel care locuiește împreună cu persoana vătămată sau este găzduită de acesta (art. 231- plângere prealabilă)
gestiunea frauduloasă (art. 242 – plângere prealabilă)
hărțuirea (art. 208 – plângere prealabilă)
hărțuirea sexuală (art. 223 – plângere prealabilă)
însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor (art. 243 – împăcare)
înșelăciunea (art. 244 – împăcare)
înșelăciunea privind asigurările (art. 245 – împăcare)
împiedicarea exercitării libertății religioase (art. 381 -plângere prealabilă)
lovirea sau alte violențe (art. 193 – plângere prealabilă)
nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului (art. 379 – plângere prealabilă)
nerespectarea hotărârilor judecătorești (art. 287 alin.1 lit. d și g – plângere prealabilă)
seducția (art. 199 – împăcare)
tulburarea de posesie (art. 256 – plângere prealabilă)
tulburarea folosinței locuinței (art. 320 – împăcare)
violul (art. 218 – plângere prealabilă)
violarea vieții private (art. 226 – plângere prealabilă)
violarea sediului profesional (art. 225 – plângere prealabilă)
violarea secretului corespondenței – (art. 302 alin. 1 – plângere prealabilă)
violarea de domiciliu (art. 224 – plângere prealabilă)
vătămarea corporală din culpă (art. 196 – plângere prealabilă)
violența în familie (art. 199 – împăcare)

Mai trebuie menționat că mediatorii sunt asimilați persoanelor cu atribuții oficiale conform notei interne nr. 59897/20.08.2012 emise de ANP, aceștia putând avea întrevederi cu deținuții ori de câte ori este necesar.

Tina Paraschiv
www.juristcons.com

Am pierdut momentul medierii !

Am pierdut momentul medierii !

Am pierdut prietenii, iubiri, vise, bucăți din noi.
Am pierdut lacrimi, multe lacrimi, de dor, de dragoste, de abandon, de singurătate, am pierdut posibilitatea unei medieri.
Am pierdut cuvinte, ne-au ieșit din suflet și n-am putut să le mai apucăm. S-au risipit în zare.
Am pierdut zile și am pierdut nopți căutându-ne sa remediem ce am stricat.
Am pierdut momente, secunde, frânturi de viață.
Am pierdut îmbrățișări, săruturi, mângâieri.
Am pierdut speranțe și zâmbete.
Am pierdut ce nu ne-a trebuit ca să vedem că nu-ne trebuie.

Am pierdut multe. Timpul , viața , oamenii ni le-au luat. Pe unele le-am pierdut chiar noi , din neglijență sau din altceva . Dar am învățat să păstrăm într-un colț de suflet lucruri pe care să nu ni le poată lua nimeni. Le-am pitulat bine de ochii lumii. Ne-am pus deoparte demnitatea, în altă parte credința, într-un alt loc puterea de a renaște mereu, într-un colțişor ne-am ascuns copilăria și într-un altul iubirea. Le păstrăm la loc de cinste. În cămăruțele inimii noastre.

Ce am pierdut ?
Destule. De exemplu medierea. Dar nu ne simţim săraci. Avem în inimă comori nedescoperite care pot fi cu certitudine arme privind pierderile ce puteau fi subiectul unei medieri.
Tina Paraschiv