Un moment printre alte mii de momente in care ne dorim o mediere !

Un moment printre alte mii de momente in care ne dorim o mediere !

Sunt momente când ascundem în spatele unui zâmbet toate lacrimile pe care ochii nostri vor să le plângă. Ascundem în buze toată durerea, încordând colțurile și obligându-le să rămână ridicate într-un zâmbet. Procedam asa pentru a nu fi nevoiti să ne explicam sau să ne așezam încă o dată sufletul pe tavă. Pentru că vulturii planează deasupra noastra, iar noi suntem prea obositi ca să ne mai luptam cu ei.
Dar sunt și momente când renunțam să ne mai prefacem. Și-atunci ne ștergem zâmbetul tâmp și fals de pe chip și ne lasam lacrimile să o ia la fugă până la bărbie. Iar ele se adună acolo și se îmbrățișează pe bărbia noastra. Și printre sughițuri de plâns începem să ne scoatem din suflet ce ne macină. Și nu ne mai simțim nici rușinati, nici amenințati. Pentru că simțim nevoia de a-ne relaxa buzele încordate pentru a ne destăinui printr-o mediere.
Renunțam la paranteza rotundă care seamănă cu un zâmbet și o închidem între lacrimi. E mai bine.
Parcă sufletul devine mai ușor chiar dacă problema e tot acolo, chiar dacă încă nu i-am găsit rezolvarea. Și parcă nu-ne mai pasă nici de toate judecățile care vor urma. Până la urmă, cine naiba sunt ei ca să ne judece ?
Asa ajung la concluzia ca un moment printre alte mii de momente in care ne dorim o mediere !
Tina Paraschiv

Comentarii închise.